Cutremurele din 30 și 31 mai 1990

Două cutremure în 13 ore

30 mai 1990. Primul cutremur a lovit miercuri, la ora 13:40, ora României (10:40:06 UTC în catalogul INFP). A avut magnitudinea Mw 6,9 după INFP și 6,7 pe scara Gutenberg-Richter. Focarul a fost la aproximativ 91 km adâncime, sub nord-estul Munților Vrancei. Mișcarea a durat aproape 50 de secunde.

31 mai 1990. Al doilea a venit noaptea, la ora 03:17, ora României (00:17:47 UTC), cu Mw 6,4 după INFP și 6,1 pe scara Gutenberg-Richter, la aproximativ 87 km adâncime.

Seismologii numesc o astfel de pereche un dublet: două cutremure mari, apropiate ca loc și ca timp. Amândouă s-au produs în nivelul de sus al zonei active de sub Vrancea, la fel ca cel din 1977. După primul cutremur au urmat, în aceeași după-amiază, mai multe replici de magnitudine 3 până la 4,5.

Victime

Cifrele diferă puțin între surse:

• Poliția a raportat atunci 8 morți în România: doi în București, doi în Brăila și câte unul în județele Ialomița, Brașov, Buzău și Prahova.
• Georgescu și Pomonis, pe baza lucrării lui Steiner și Mănăstireanu, dau 9 morți și 296 de răniți. Ziarul Adevărul din 31 mai 1990 scria despre 75 de răniți grav și 221 de răniți ușor, adică tot 296.
• Buletinul Societății Seismologice a Americii a raportat 9 morți și peste 700 de răniți.

Cei doi morți din București au fost în cartierul Colentina. Un bloc de 11 etaje era făcut din două corpuri separate, care s-au lovit unul de altul în timpul cutremurului. O placare grea s-a desprins de-a lungul rostului dintre ele și a lovit două persoane care încercau să iasă dintr-un magazin de la parter.

Cele mai multe victime au venit din căderea tencuielii și a altor elemente nestructurale, nu din prăbușirea clădirilor.

În afara României, au murit 3 sau 4 oameni în Republica Moldova și unul în nordul Bulgariei, din cauza unui atac de cord.

Pagube

Pagubele au fost mult mai mici decât în 1977. Cele mai însemnate au fost la Călărași, unde s-au fisurat coșurile unei centrale termice și s-a prăbușit acoperișul unei ferme de porci. Cutremurele s-au simțit în estul României, în Republica Moldova și în Bulgaria. Buletinul Societății Seismologice a Americii a consemnat multe clădiri avariate în Republica Moldova și pagube întinse în nordul Bulgariei.

Ca și în 1986, rețelele seismice din România au obținut numeroase înregistrări ale mișcării terenului în timpul ambelor cutremure. O reglementare tehnică din 2004 arată că aceste date au dat o imagine a mișcării seismice de o precizie imposibil de atins fără instrumente.

Locul dubletului din 1990 în istorie

Dubletul din 1990 este cel mai recent cutremur vrâncean de peste 6,5. De atunci, cel mai puternic a fost cel din 27 octombrie 2004, cu Mw 6,0, după catalogul INFP.

Georgescu și Pomonis atrag atenția că cutremurele de mărimea celor din 1986 și 1990 vin mai des decât cele de tipul 1977. Pentru ei, îmbătrânirea și modificările făcute în timp la blocurile interbelice și la cele din perioada socialistă sunt o îngrijorare în plus pentru următorul cutremur de acest fel.

Pașii de pregătire sunt în ghidul Ce faci în caz de cutremur. Celelalte mari cutremure sunt pe pagina cutremure istorice.

Surse

1. INFP: catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România
2. INFP: Despre cutremure, seismicitatea României
3. Reglementările tehnice GT-053-04 și GT-055-04 (2004): înregistrările și magnitudinile cutremurelor din 1977, 1986 și 1990
4. Georgescu și Pomonis (2012), victimele cutremurelor vrâncene din secolul XX, 15WCEE
5. Historia: „Dubletul seismic” din mai 1990
6. Adevărul: dubletul seismic vrâncean din mai 1990