Sari la conținut
Cutremur România
Pe această pagină

Înainte de cutremur

Un cutremur mare poate veni oricând: noaptea, în pat, sau ziua, la serviciu, cu copiii la școală. Ce faci de azi contează.

Pregătește locuința

  • Prinde de perete bibliotecile, rafturile, televizorul, tablourile, oglinzile și frigiderul. Dacă poți, mută-le departe de paturi.
  • Nu dărâma pereți și nu mări sau micșora încăperi fără un specialist. Nu monta obiecte grele, cum sunt antenele sau aparatele de aer condiționat, fără să consulți un inginer.
  • Află de unde se opresc gazul, curentul și apa. Stabilește cu familia cine le oprește după cutremur.
  • Află dacă blocul tău a fost expertizat. În București, lista clădirilor expertizate e publicată de AMCCRS. Clădirile cu bulină roșie sunt în clasa I de risc seismic, adică în pericol de prăbușire.
  • Reabilitarea termică nu înseamnă consolidare. Polistirenul pe fațadă și geamurile noi nu fac blocul mai rezistent la cutremur.
  • Asigură locuința. Polița PAD împotriva dezastrelor naturale este obligatorie în România; pentru bunuri și anexe ai nevoie de o asigurare facultativă.

Rucsacul de urgență

DSU recomandă ca fiecare familie să se poată descurca singură cel puțin trei zile. Ține rucsacul într-un loc ușor de luat și spune tuturor unde este.

  • Apă: 4 litri de persoană pe zi, într-un loc răcoros și întunecat, schimbată la 6 luni. Tabletele de purificare ocupă puțin loc.
  • Mâncare care nu trebuie gătită: conserve, biscuiți, batoane energizante, alimente deshidratate. Adaugă mâncare pentru bebeluși sau pentru animale, dacă e cazul.
  • Acte și bani: buletinul, cardul de sănătate, copii după actele casei, bani în bancnote mici, numere de telefon importante, chei de rezervă, o hartă pe hârtie și o copie a planului familiei.
  • Sănătate: trusă de prim ajutor, medicamentele tale și rețetele, cu numele medicului de familie scris pe un bilet.
  • Igienă: șervețele umede, hârtie igienică, săpun, pastă și periuță de dinți, saci de gunoi.
  • Haine: un rând de haine și încălțăminte, pelerină de ploaie, sac de dormit sau pătură termică.
  • Unelte: radio cu baterii, cu dinam sau solar, baterii de rezervă, baterie externă pentru telefon și cablu, lanternă, fluier, briceag multifuncțional, cheie pentru oprirea utilităților, mască de praf, mănuși de lucru.

Verifică rucsacul o dată pe an și înlocuiește ce a expirat. Un rucsac mai mic e util și la birou sau în mașină.

Planul familiei

  • Alege cu familia un loc de întâlnire sigur, în afara casei, unde vă adunați după cutremur.
  • Alege o persoană de contact care locuiește în altă regiune. Toți o anunță că sunt bine, pentru că liniile din zona afectată pot fi blocate.
  • Salvează numerele de urgență în telefonul fiecăruia.
  • Gândește-te la copii, la vârstnici și la persoanele cu dizabilități: cine îi ajută și cum ajung la locul de întâlnire.
  • Exersează cu familia de cel puțin două ori pe an, de exemplu când se schimbă ora. Un adult strigă „cutremur”, toți se protejează acolo unde sunt și numără până la 60, apoi merg împreună la locul de întâlnire.
  • Fă un curs de prim ajutor și repetă-l periodic.

În timpul cutremurului

Rănile apar când oamenii cad încercând să meargă sau să alerge în timpul mișcării, sau când sunt loviți de obiecte care cad. De aceea, primul lucru e să nu mai umbli prin casă.

Așază-te, acoperă-te, ține-te

  1. Așază-te pe podea, în mâini și genunchi. Așa nu cazi și te poți târî până la un loc protejat.
  2. Acoperă-ți capul și gâtul cu brațele. Dacă e aproape o masă sau un birou solid, intră sub el. Dacă nu, ghemuiește-te lângă un perete interior, departe de ferestre.
  3. Ține-te cu o mână de piciorul mesei sau de alt obiect solid până se oprește mișcarea. Cu celălalt braț protejează-ți capul și gâtul.

Dacă ești în scaun cu rotile, blochează roțile, rămâi așezat și protejează-ți ceafa și capul cu brațele.

În casă sau la birou

Rămâi înăuntru. Nu alerga afară și nu ieși pe scări. Stai departe de ferestre, oglinzi, biblioteci, mobilă înaltă și corpuri de iluminat. Dacă ești în bucătărie, îndepărtează-te de acolo spre un loc protejat, pentru că sunt multe lucruri care pot cădea.

În pat

Rămâi în pat. Întinde-te cu fața în jos pe saltea și acoperă-ți ceafa și capul cu o pernă.

Într-un bloc

Nu coborî pe scări și nu intra în lift cât timp se mișcă pământul. Protejează-te în apartament, sub o masă solidă sau lângă un perete interior. Dacă ești în lift, apasă butonul de urgență, iar când liftul se oprește, ieși repede și adăpostește-te într-un loc sigur.

La școală

Elevii se protejează sub bănci, cum au exersat, și rămân acolo până se oprește mișcarea. După cutremur, profesorii îi îndrumă și îi protejează până vine un adult din familie.

Afară

Îndepărtează-te de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri electrice, apoi așază-te, acoperă-te și ține-te. Stai la cel puțin 10 metri de cablurile rupte sau căzute. Pe munte, ferește-te de pantele instabile: pot cădea pietre și copaci, iar terenul poate aluneca.

În mașină

Trage pe dreapta și oprește fără să încurci traficul. Rămâi în mașină până se oprește cutremurul și apleacă-te ca să-ți protejezi ceafa și capul.

Într-un magazin sau alt loc public

Stai cât mai departe de vitrine și de rafturile cu obiecte grele puse mai sus de un metru.

Miturile care pot face rău

Tocul ușii

Tocul ușii era mai solid decât restul casei doar în unele case vechi, din chirpici sau din lemn. În casele și blocurile de azi, tocul ușii nu e mai rezistent decât restul clădirii și nu te apără de ce rănește cel mai des: obiectele care cad sau zboară prin cameră. Unele afișe mai vechi îl mai recomandă, dar ghidul actual al DSU spune altceva: masa solidă sau peretele interior.

Fuga pe scări

Scările sunt partea cea mai vulnerabilă a unei clădiri. În timpul mișcării e greu să stai în picioare, iar ferestrele, bucățile de fațadă și ornamentele de lângă pereții exteriori sunt adesea primele care cad. De aceea e mai sigur să rămâi unde ești până se oprește cutremurul.

„Triunghiul vieții”

Ideea spune să te așezi lângă o mobilă mare, nu sub ea, ca să rămână un spațiu gol dacă se prăbușește tavanul. Earthquake Country Alliance, o organizație americană de siguranță seismică, o consideră un sfat care poate pune viața în pericol. Pornește de la ideea greșită că orice clădire se prăbușește și că mobila e mereu strivită, iar nimeni nu poate ști dinainte cum ar cădea o clădire. Recomandarea oficială rămâne: așază-te, acoperă-te, ține-te.

După cutremur

În primele minute

  • Rămâi calm și liniștește copiii și persoanele speriate. Verifică dacă tu și cei din jur sunteți răniți.
  • Pregătește-te pentru replici. Când vine una, așază-te, acoperă-te și ține-te din nou.
  • Dacă clădirea nu riscă să se prăbușească imediat, e de obicei mai sigur să rămâi înăuntru, cu rucsacul de urgență, decât să cobori pe scări. Afară te pot lovi bucăți din fațade.
  • Dacă trebuie să ieși, nu folosi liftul. Coboară pe scări doar după ce verifici că nu au fisuri la capete sau la îmbinarea cu peretele. Protejează-ți capul cu brațele, cu o carte groasă sau cu o pernă.
  • Odată ieșit, stai departe de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri. Mergi la locul de întâlnire al familiei și nu te întoarce în clădire.

Gazul, curentul și apa

  • Verifică instalația de gaz doar cu apă și săpun. Dacă simți miros de gaz, deschide fereastra, închide robinetul și îndepărtează orice flacără.
  • Nu aprinde lumânări, chibrituri sau brichete. Scurgerile de gaz sunt frecvente după cutremur.
  • Dacă locuința e avariată, oprește apa, curentul și gazul și nu le reporni singur.
  • Dacă apa mai curge, umple cada și câteva recipiente, pentru că se poate opri mai târziu.
  • Înainte să intri într-o casă avariată, întreabă autoritățile dacă e sigur.

Replicile

După un cutremur mare urmează replici, adică alte cutremure, de obicei mai mici, din aceeași zonă. O replică poate dărâma ce a slăbit primul cutremur, așa că nu intra în clădirile avariate și ține rucsacul aproape.

Telefonul și 112

  • Sună la 112 doar pentru urgențe grave, de exemplu răniți sau oameni prinși. Liniile și echipajele sunt puține pentru câte cereri vin după un cutremur mare.
  • Vorbește puțin la telefon. Anunță-ți familia printr-un mesaj scurt sau pe rețelele sociale.
  • Nu folosi mașina decât în situații extreme. Drumurile trebuie să rămână libere pentru ambulanțe și pompieri.
  • Ascultă radioul și urmează instrucțiunile autorităților.

Dacă ești prins sub dărâmături

Lovește ritmic o țeavă sau un obiect tare și folosește fluierul în loc să strigi. Trimite un mesaj text pentru ajutor. Acoperă-ți gura, nasul și ochii cu o haină. Dacă ești blocat în casă, flutură la fereastră ceva de culoare deschisă, de exemplu un cearșaf.

În zilele următoare

Fotografiază pagubele și anunță firma de asigurări. Aruncă mâncarea și apa din ambalaje sparte. Ajută vecinii care au nevoie de sprijin: vârstnicii, copiii, persoanele cu dizabilități.

RO-Alert și alte alerte

IGSU precizează că RO-Alert nu trimite mesaje înainte de cutremur. După un cutremur cu urmări grave, autoritățile pot trimite prin RO-Alert mesaje cu măsuri de protecție, de exemplu unde se distribuie ajutoarele.

Pentru cutremurele mari din Vrancea, INFP transmite prin Telegram alerte timpurii, care pot ajunge cu câteva secunde înainte de undele puternice. Ce înseamnă aceste secunde și cum te abonezi afli pe pagina Alertă cutremur.

Unde afli mai multe

  • fiipregatit.ro, platforma Departamentului pentru Situații de Urgență: ghidul complet pentru cutremur, rucsacul de urgență și ghidul „72h după cutremur”, făcut de Fundația Comunitară București împreună cu DSU.
  • IGSU și inspectoratele județene (ISU), pe igsu.ro: comunicatele de după fiecare cutremur simțit.
  • INFP, pe infp.ro: datele despre cutremure și rapoartele după cutremurele mai mari.
  • AMCCRS, pentru București: lista clădirilor expertizate și clasa lor de risc seismic.

Pe acest site poți citi și ce înseamnă magnitudinea în ghidul despre scara Richter și de ce se cutremură România în ghidul despre zona seismică Vrancea. Cutremurele din ultimele zile sunt pe pagina principală.

Surse

  1. DSU, fiipregatit.ro: Cutremur, înainte de eveniment
  2. DSU, fiipregatit.ro: În timpul unui cutremur
  3. DSU, fiipregatit.ro: După cutremur
  4. DSU, fiipregatit.ro: Rucsacul de urgență
  5. IGSU: Cutremur în zona seismică Vrancea, comunicat din 11 mai 2025 (RO-Alert)
  6. INFP: Notificări prin aplicația Telegram
  7. AMCCRS București: lista imobilelor expertizate tehnic
  8. Earthquake Country Alliance: Drop, Cover and Hold On (tocul ușii, triunghiul vieții)

Echipa editorială

Fiecare cifră de pe pagină este verificată în sursele oficiale (INFP, IGSU, Centrul Seismologic European-Mediteranean) înainte de publicare și la fiecare revizuire.

Citește și

  • Asigurarea facultativă a locuinței

    Ghid

    Asigurarea facultativă acoperă ce lasă PAD deoparte: valoarea peste 100.000 de lei, bunurile din casă și alte riscuri. Cum citești polița și compari oferte.

  • Asigurarea PAD obligatorie

    Ghid

    Asigurarea PAD e obligatorie pentru orice locuință: 130 de lei pe an la tipul A, 50 de lei la tipul B. Ce acoperă, cum o verifici și cum anunți dauna.

  • Rucsacul de urgență

    Ghid

    Lista DSU pentru rucsacul de urgență: apă 4 litri de persoană pe zi, mâncare pentru trei zile, lanternă, radio, trusă de prim ajutor, acte și bani.

  • Zona seismică Vrancea

    Ghid

    Zona seismică Vrancea produce cutremure la 60-200 km adâncime, sub curbura Carpaților. Cât de des, de ce se simt departe și care sunt celelalte zone.

  • Cutremurul din 4 martie 1977

    1977

    Cutremurul din 1977 a lovit pe 4 martie, la ora 21:22, cu magnitudinea 7,4, la circa 94 km adâncime, în Vrancea: 1.578 de morți, 1.424 în București.

Întrebări frecvente