Zona seismică Vrancea

Unde este și ce se întâmplă acolo

Zona seismică Vrancea se află la curbura Carpaților Orientali, acolo unde aceștia se întâlnesc cu Carpații Meridionali. După INFP, este o zonă de convergență continentală, la contactul a trei unități tectonice: placa Est-Europeană și subplăcile Intra-Alpină și Moesică.

Aici se produc cele mai puternice cutremure din România. Ele nu au loc aproape de suprafață, ci la adâncimi intermediare, între 60 și 200 km. Focarele se află într-un corp de litosferă mai rece decât rocile din jur, care coboară gravitațional și e orientat aproape vertical.

INFP a observat două niveluri mai active: între 80 și 100 km și între 120 și 160 km. Cutremurele din 1977 și 1990 s-au produs în nivelul de sus, iar cele din 1940 și 1986 în cel de jos. Toate cutremurele de peste 7 s-au produs prin faliere inversă, pe plane orientate aproximativ de la nord-est spre sud-vest.

Volumul în care se produc aceste cutremure e foarte mic, dar eliberează multă energie. Un ghid tehnic oficial din 2004 arată că Vrancea eliberează în medie, pe secol, peste 95% din energia seismică a României.

Ce este blocul care coboară

Cercetătorii nu sunt încă de acord asupra detaliilor. Un studiu din 2021 descrie blocul ca pe o bucată de litosferă oceanică subdusă, rămasă aproape verticală sub Carpați. Alți autori discută dacă este o placă desprinsă sau o parte din litosfera continentală care s-a desprins și coboară, proces numit delaminare. În ambele explicații, cutremurele mari se produc în acest bloc rece de sub curbura Carpaților.

Cât de des vin cutremurele mari

INFP estimează între unu și șase cutremure cu magnitudine Mw peste 7 pe secol, iar pe pagina sistemului de alarmare dă o medie de două-trei cutremure de 7-7,5 la o sută de ani.

Catalogul ROMPLUS al INFP listează aceste cutremure vrâncene de cel puțin 7 din ultimele două secole:

Intervalele nu sunt regulate: între 1940 și 1977 au trecut 37 de ani, între 1977 și 1986 doar 9. De atunci nu a mai fost niciun cutremur vrâncean de 7. Cel mai puternic de după 1990 a fost cel din 27 octombrie 2004, cu Mw 6,0.

Poveștile marilor cutremure sunt pe pagina cutremure istorice.

De ce se simt atât de departe

Adâncimea

Pentru că focarul e adânc, undele se împrăștie pe o arie foarte mare înainte să ajungă la suprafață. INFP arată că de aceea cutremurele vrâncene se simt pe arii întinse. Cutremurul din 1940 a fost simțit până la Sankt Petersburg, Moscova, Odesa, Istanbul și Atena.

Direcția

Undele nu ajung la fel de puternice în toate direcțiile. Studiile INFP arată că, de partea cealaltă a Carpaților, în Depresiunea Transilvaniei, amplitudinile sunt de 10 până la 100 de ori mai mici decât în Câmpia Română. De aceea, cutremurele vrâncene lovesc mai tare la est și la sud de munți: Muntenia, Moldova, Republica Moldova și nordul Bulgariei.

Exemplele din trecut arată același lucru. În 1940 au murit circa 78 de oameni pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai ales la Chișinău. În 1977, în orașul bulgar Șiștov, de pe malul Dunării, au murit 120 de oameni. În 1986, în zona Chișinău-Cahul au fost 558 de răniți și circa 55.000 de case avariate.

Bucureștiul

DSU arată că Bucureștiul este capitala din Uniunea Europeană cea mai expusă riscului seismic. Orașul e la peste 150 km de zona epicentrală, dar în 1977 aici au murit 1.424 de oameni. Înregistrarea făcută atunci la INCERC, în nord-estul orașului, a arătat mișcări lente, cu perioadă lungă, mai puternice decât prevedea normativul din 1970. Așa s-a înțeles de ce distrugerile s-au concentrat la blocurile cu multe etaje. Detalii despre riscul din capitală sunt pe pagina Bucureștiului.

Alte zone seismice din România

INFP descrie mai multe zone cu cutremure de suprafață, până la câteva zeci de kilometri adâncime. Au magnitudini mai mici decât Vrancea, dar pot produce pagube în jurul epicentrului.

• Est-Vrancea. Cutremure crustale de până la magnitudinea 6, adesea în serii sau roiuri, de exemplu în zona Râmnicu Sărat-Focșani.
• Făgăraș-Câmpulung. Aici se produc cele mai puternice cutremure de suprafață din România, de până la Mw 6,5. Ultimul mare a fost în ianuarie 1916, cu Mw 6,4.
• Banat. Relativ multe cutremure de peste Mw 5, dar nu peste 5,6. Pe 12 iulie 1991, cutremurul de la Banloc, în județul Timiș, a omorât 2 oameni, a rănit 30 și a avariat circa 5.000 de clădiri rurale. Detalii pe pagina județului Timiș.
• Zona Dunăreană, cu activitate mai mare la granița cu Serbia. Magnitudinile nu au depășit 5,6. Aproape de Dunăre s-a produs și cutremurul din 18 iulie 1991, de 5,6, din zona Topleț-Herculane.
• Crișana-Maramureș. Cataloagele istorice consemnează cutremure de peste 6 în prima jumătate a secolului XIX, dar în perioada instrumentală a fost doar unul care s-a apropiat de 5.
• Depresiunea Bârladului, zona Predobrogeană (de-a lungul faliei Sfântul Gheorghe) și falia Intramoesică. Activitate moderată sau slabă, cu magnitudini de până la 5,6 în Depresiunea Bârladului.
• Depresiunea Transilvaniei. Azi activitatea e aproape absentă, dar documentele istorice consemnează câteva cutremure de peste 5.
• Shabla-Caliacra, în largul coastei de nord-est a Bulgariei, aproape de granița cu România. Cutremurul din 31 martie 1901, estimat de NOAA la 6,4-7,2, a lovit Balcicul și a afectat și litoralul românesc.

Gorj, 2023

Oltenia de nord era considerată o zonă cu activitate seismică redusă. Pe 13 februarie 2023, lângă Târgu Jiu s-a produs un cutremur de ML 5,2, iar a doua zi unul de ML 5,7, la 12,8 km nord-vest de oraș. Catalogul INFP le dă magnitudini de moment de 4,8 și 5,4. Un studiu al unor cercetători INFP, publicat în 2026, numără peste 4.400 de replici până în august 2024. Au fost pagube în 22 de localități din cinci județe. Studiul le explică prin reactivarea unor falii vechi din scoarță, sub tensiunile de azi. Detalii pe pagina județului Gorj.

Cutremurele nu pot fi prezise

Nimeni nu poate spune când va fi următorul cutremur mare din Vrancea. USGS arată că nici institutul american, nici alți oameni de știință nu au prezis vreodată un cutremur major. Seismologii pot calcula doar probabilități: șansa ca un cutremur de o anumită mărime să lovească o zonă într-un anumit număr de ani. DSU spune același lucru: nu se știe când va fi următorul cutremur major, dar e doar o chestiune de timp.

Sistemul de avertizare al INFP nu prezice cutremure. El detectează un cutremur mare în Vrancea după ce a început și poate da Bucureștiului aproximativ 25 de secunde până la sosirea undelor puternice. Cum funcționează explică pagina Alertă cutremur.

Ce poate face fiecare este să se pregătească. Pașii sunt în ghidul Ce faci în caz de cutremur, iar cutremurele din fiecare județ sunt pe pagina Județe.

Surse

1. INFP: Despre cutremure, seismicitatea României
2. INFP: Sistemul de alarmare seismică REWS, descriere
3. INFP: catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România
4. Reglementarea tehnică GT-055-04 (2004): rolul zonei Vrancea în energia seismică a României
5. DSU, fiipregatit.ro: Despre cutremure în România
6. Ferrand și Manea (2021), cutremure în placa oceanică subdusă de sub Vrancea, Scientific Reports
7. Koulakov și colab. (2010), delaminare sau desprinderea plăcii sub Vrancea, G-Cubed
8. Radulian și colab. (2004), distribuția asimetrică a mișcării seismice la cutremurele vrâncene
9. Popa și colab.: distribuția asimetrică a mișcării seismice de o parte și de alta a Carpaților (ETDEWEB)
10. Agerpres: cutremurul din 10 noiembrie 1940
11. Georgescu și Pomonis (2012), victimele cutremurelor vrâncene din 1940 și 1977, 15WCEE
12. Georgescu (2018), noi date de arhivă despre cutremurul din 1977, CNIS
13. Georgescu și colab.: Timișoara și seismele bănățene (ROEDUSEIS)
14. Craiu și colab. (2026), secvența seismică din zona Târgu Jiu, Scientific Reports
15. Europa Liberă: cutremurele din Gorj, februarie 2023
16. Adevărul: cutremurul din 1901 și efectele lui în Dobrogea
17. NOAA NCEI: baza de date a cutremurelor semnificative (1901, Balcic)
18. USGS: Can you predict earthquakes?