Scara Richter și intensitatea cutremurelor
Scara Richter măsoară magnitudinea unui cutremur, adică energia eliberată în focar: fiecare cutremur are o singură magnitudine, iar fiecare treaptă în plus înseamnă de aproximativ 32 de ori mai multă energie. Cât de tare s-a simțit cutremurul într-un anumit loc se exprimă altfel, prin intensitate, pe o scară de la I la XII.
Verificat la , 6 min de citit
Pe această pagină
Magnitudine și intensitate: două lucruri diferite
Magnitudinea descrie cât de mare a fost cutremurul la sursă, adică energia eliberată în focar. E un număr fără unitate, de exemplu 4,3 sau 7,4, și fiecare cutremur are o singură magnitudine.
Intensitatea descrie efectele într-un anumit loc: ce au simțit oamenii, ce s-a mișcat, ce s-a stricat. Același cutremur are multe intensități, care scad de obicei cu distanța și depind de adâncime și de terenul de sub fiecare localitate.
De aceea, expresia „grade pe scara Richter” e greșită. Magnitudinea nu are grade. Gradele, scrise cu cifre romane, sunt ale scării de intensitate.
Cutremurul din 4 martie 1977 arată bine diferența. A avut o singură magnitudine, Mw 7,4 după INFP. În schimb, intensitatea a variat mult: gradul VIII pe o zonă mică de la curbura Carpaților, gradul VII pe suprafețe mari spre sud-est și nord-est, și „insule” de gradul VIII la București, Iași și Zimnicea, departe de epicentru.
Magnitudinea locală (ML): scara lui Richter
Charles Richter a definit în 1935 prima scară de magnitudine, pentru cutremurele din sudul Californiei. Ea pornește de la amplitudinea undelor înregistrate de un anumit tip de seismograf. Azi se numește magnitudine locală și se notează ML.
Scara e logaritmică. Fiecare treaptă în plus înseamnă unde de 10 ori mai mari pe seismogramă.
USGS arată că scara Richter originală era valabilă doar până la aproximativ 600 km de seismograf și că azi se folosește mai ales pentru cutremurele mici, înregistrate aproape. INFP dă în primele rapoarte magnitudinea locală, ML, pentru cele mai multe cutremure din România.
Magnitudinea de moment (Mw)
Pentru cutremurele mari, seismologii folosesc magnitudinea de moment, notată Mw, propusă în 1979 de Thomas Hanks și Hiroo Kanamori. Ea pleacă de la mărimea fizică a rupturii: cât de mare e suprafața faliei care s-a rupt și cu cât au alunecat rocile una față de alta.
USGS o consideră scara preferată azi, pentru că dă valori mai exacte pentru toate cutremurele, inclusiv pentru cele foarte mari. Cutremurele istorice din catalogul INFP sunt date în Mw: 7,7 pentru 1940, 7,4 pentru 1977, 7,1 pentru 1986.
De ce agențiile dau cifre diferite
Același cutremur poate apărea cu 5,7 la o sursă și cu 5,4 la alta, fără ca vreuna să greșească. USGS explică de ce:
- Tipuri diferite de magnitudine. ML, Mw și alte variante măsoară fenomene fizice ușor diferite. Chiar acolo unde două tipuri sunt la fel de potrivite, rezultatele pot diferi cu până la 0,5.
- Date diferite. Fiecare agenție folosește alte stații și alte metode de calcul.
- Incertitudine firească. Diferențe de 0,2-0,3 sunt obișnuite chiar la cutremurele bine înregistrate.
- Revizuiri. Primele valori sunt automate. Seismologii le verifică apoi și le pot schimba în orele următoare.
Două exemple din România:
- Cutremurul din Gorj din 14 februarie 2023 are ML 5,7 pe portalul INFP și Mw 5,4 în catalogul ROMPLUS al aceluiași institut.
- Cutremurul din 1977 apare cu 7,2 pe scara Gutenberg-Richter pe pagina INFP a sistemului de alarmare seismică, cu Mw 7,4 în catalogul INFP și cu Mw 7,5 în alte lucrări științifice.
Pe paginile cutremurelor, acest site arată magnitudinea publicată de EMSC, care pentru România preia localizările INFP. Dacă seismologii o revizuiesc, pagina se actualizează.
De ce o treaptă înseamnă de 32 de ori mai multă energie
Scara de magnitudine nu crește liniar. USGS arată că o treaptă în plus înseamnă de 10 ori mai multă amplitudine pe seismogramă și de aproximativ 32 de ori mai multă energie eliberată. INFP rotunjește la 30.
| Comparație | Energie eliberată, aproximativ |
|---|---|
| 6 față de 5 | de 32 de ori mai mult |
| 7 față de 5 | de 1.000 de ori mai mult (32 × 32) |
| 7,4 față de 4,4 | de peste 30.000 de ori mai mult (32 × 32 × 32) |
Un cutremur de 8 nu e „de două ori” unul de 4, ci de peste un milion de ori mai puternic ca energie.
Scara de intensitate EMS-98
Intensitatea se măsoară în Europa pe scara EMS-98, adoptată de Comisia Seismologică Europeană. INFP descrie intensitatea pe scara MSK modificată, iar din 2004 România are și un ghid tehnic oficial care adaptează EMS-98 la condițiile de aici. Ambele scări au 12 grade. Intensitatea din rapoartele martorilor, afișată pe paginile de cutremur ale acestui site, este pe scara EMS-98.
Tabelul de mai jos traduce forma scurtă a scării EMS-98, publicată de GFZ Potsdam. E făcută pentru a înțelege scara, nu pentru a stabili gradul unui cutremur, pentru care specialiștii folosesc scara completă.
| Grad | Denumire | Ce se simte și ce se întâmplă |
|---|---|---|
| I | Nesimțit | Nu se simte. |
| II | Abia simțit | Îl simt doar foarte puțini oameni, aflați în repaus în casă. |
| III | Slab | Îl simt câțiva oameni în casă. Cei în repaus simt o legănare sau o tremurătură ușoară. |
| IV | Observat de mulți | Îl simt mulți oameni în casă și foarte puțini afară. Câțiva se trezesc. Ferestrele, ușile și vasele zăngăne. |
| V | Puternic | Îl simt cei mai mulți oameni în casă și câțiva afară. Mulți se trezesc, câțiva se sperie. Clădirea tremură toată, obiectele atârnate se leagănă mult, obiectele mici se deplasează, ușile și ferestrele se deschid sau se închid. |
| VI | Ușor distructiv | Mulți se sperie și fug afară. Cad unele obiecte. Multe case au avarii ușoare nestructurale, ca fisuri fine și căderi de tencuială. |
| VII | Distructiv | Cei mai mulți se sperie și fug afară. Mobila se deplasează, multe obiecte cad de pe rafturi. Multe clădiri obișnuite bine construite au avarii moderate: fisuri mici în pereți, tencuială căzută, părți din coșuri prăbușite. Clădirile vechi pot avea fisuri mari și pereți de umplutură căzuți. |
| VIII | Puternic distructiv | Multora le e greu să stea în picioare. Multe case au fisuri mari în pereți. Câteva clădiri obișnuite bine construite au avarii grave ale pereților, iar clădirile vechi și slabe se pot prăbuși. |
| IX | Distrugător | Panică generală. Multe construcții slabe se prăbușesc. Chiar și clădirile obișnuite bine construite au avarii foarte grave: pereți cedați și prăbușiri parțiale. |
| X | Foarte distrugător | Multe clădiri obișnuite bine construite se prăbușesc. |
| XI | Devastator | Cele mai multe clădiri obișnuite bine construite se prăbușesc, chiar și unele proiectate antiseismic. |
| XII | Complet devastator | Aproape toate clădirile sunt distruse. |
De ce un 4 din Vrancea se simte la București
Cutremurele din zona Vrancea se produc la adâncimi intermediare, între 60 și 200 km. INFP arată că, din acest motiv, ele se simt pe arii întinse. Undele pornesc de adânc și se împrăștie mult înainte să ajungă la suprafață, așa că ajung departe. În 1977, de exemplu, pagubele au fost limitate în zona epicentrală și mari în județe aflate la sute de kilometri.
Pe 11 august 2026, un cutremur de ML 4,3 s-a produs la 133 km adâncime, în județul Buzău. L-au simțit oameni din Buzău, din unele zone ale Bucureștiului, din Ploiești, din Iași și din Chișinău.
Un cutremur de aceeași magnitudine, dar de suprafață, se comportă altfel. Pe 15 octombrie 2025, un cutremur de magnitudine 4,0 s-a produs la doar 5 km adâncime, la 22 km de Satu Mare. L-au simțit locuitorii din Satu Mare și din localitățile din jur, fără pagube. Cutremurele de suprafață se simt mai ales în jurul epicentrului, iar cele adânci din Vrancea se simt mai slab, dar mult mai departe.
Mai contează și direcția. Undele cutremurelor vrâncene trec ușor spre Câmpia Română și spre Moldova și sunt mult slăbite de Carpați spre Transilvania. Detaliile sunt în ghidul despre zona seismică Vrancea.
Unde apar magnitudinea și intensitatea pe acest site
Ultimele cutremure, cu magnitudinea și adâncimea lor, sunt pe pagina principală, iar cele din anii trecuți în arhivă. Ce e de făcut când se simte un cutremur explică ghidul de siguranță.
Surse
- INFP: Despre cutremure (magnitudine, intensitate, scara MSK)
- INFP: catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România
- INFP: portalul de date, cutremurul din Gorj din 14 februarie 2023
- INFP: Sistemul de alarmare seismică REWS, descriere
- USGS: Earthquake Magnitude, Energy Release, and Shaking Intensity
- USGS: Why do USGS earthquake magnitudes differ from those published by other agencies?
- GFZ: EMS-98, forma scurtă a scării europene de intensitate
- Ghidul GT-053-04 privind adaptarea scării EMS-98 la condițiile seismice ale României
- Richter (1935), An instrumental earthquake magnitude scale, BSSA
- Hanks și Kanamori (1979), A moment magnitude scale, JGR
- Georgescu și Pomonis (2012), victimele cutremurelor vrâncene din 1940 și 1977, 15WCEE
- Georgescu și Pomonis (2008), The Romanian earthquake of March 4, 1977 revisited, 14WCEE
- InfoBuz: cutremurul de 4,3 din 11 august 2026, date INFP
- Agerpres: cutremurul de magnitudine 4 din Satu Mare, 15 octombrie 2025
Echipa editorială
