Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Ora, magnitudinea și adâncimea

Cutremurul a lovit duminică, 10 noiembrie 1940, la ora 03:39, ora României (01:39:07 UTC în catalogul INFP). Cei mai mulți oameni dormeau acasă.

INFP îi dă magnitudinea Mw 7,7, cea mai mare din secolul XX în România. Pe scara Gutenberg-Richter avea 7,4, iar baza de date NOAA îl listează cu 7,3. Diferențele vin din metodele de calcul, explicate în ghidul despre scara Richter.

Focarul a fost în zona Vrancea, la aproximativ 150 km adâncime după catalogul INFP, în nivelul de jos al zonei active. Adâncimea exactă e încă discutată de cercetători: estimările merg de la 140 la 150 km, iar calculele din 1941 dădeau între 100 și 200 km.

Cutremurul nu a venit din senin. Pe 22 octombrie 1940, în aceeași zonă, se produsese unul de Mw 6,5, după catalogul INFP.

Blocul Carlton

În București, cea mai mare tragedie a fost prăbușirea blocului Carlton. Clădirea avea 12 etaje, 52,5 metri de la fundație și era făcută din beton armat. Fusese inaugurată în 1936 și era cea mai înaltă clădire din beton armat a orașului.

Blocul s-a prăbușit complet. După datele publicate în 1982 din memoriile vicepremierului de atunci, au murit 140 dintre cei aproximativ 226 de oameni aflați înăuntru. Georgescu și Pomonis arată că a fost prima operațiune de căutare și salvare într-o clădire urbană prăbușită din istoria României, îngreunată de ploaie și de un incendiu izbucnit în timpul lucrărilor.

Alte clădiri din București au avut avarii structurale, dar nu s-a mai raportat nicio prăbușire. Multe dintre blocurile interbelice slăbite în 1940 s-au prăbușit în 1977.

Morți și pagube

Numărul victimelor diferă mult între surse:

• a doua zi, rapoartele oficiale anunțau 267 de morți și 476 de răniți;
• în 1982, memoriile vicepremierului de atunci au indicat 593 de morți și 1.271 de răniți în toată țara, dintre care 140 de morți și 300 de răniți în București;
• cataloagele internaționale dau aproximativ 1.000 de morți.

Georgescu și Pomonis consideră cea mai apropiată de realitate o cifră de circa 700 de morți: 593 în România și aproximativ 78 pe teritoriul actualei Republici Moldova, plus posibile cazuri neraportate din sate.

Pagubele cele mai mari au fost aproape de epicentru. Panciu a fost distrus în proporție de 90%: din 371 de case de piatră au rămas în picioare doar 5. Focșani și Mărășești au fost afectate în proporție de 70%. Pagube au avut și Galați, Tecuci, Bârlad, Iași, Brăila și Buzău. La Galați au murit 34 de oameni, iar la închisoarea Doftana, în Prahova, 21.

Chișinăul, care din iunie 1940 era în URSS, a avut 2.795 de clădiri afectate, dintre care 172 distruse. În Bulgaria au fost 15 răniți.

Cât de departe s-a simțit

Adâncimea mare a făcut ca undele să se împrăștie pe o arie uriașă. Cutremurul a fost simțit până la Sankt Petersburg, Moscova, Odesa, Istanbul și Atena. De ce se întâmplă asta la cutremurele vrâncene explică ghidul despre zona seismică Vrancea.

Ce a urmat

După 1940, construcția caselor de zidărie s-a îmbunătățit: fundații din beton armat, centuri, cărămizi și mortare mai bune. Primul cod de proiectare antiseismică al României a fost aplicat însă abia din 1963. Lecțiile din 1940 nu au ajuns peste tot, iar în 1977 s-au prăbușit multe clădiri reparate insuficient după primul cutremur. Povestea este pe pagina cutremurului din 1977, iar celelalte mari cutremure sunt pe pagina cutremure istorice.

Surse

1. INFP: catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România
2. INFP: Despre cutremure, seismicitatea României
3. INFP: Sistemul de alarmare seismică REWS, descriere
4. Georgescu și Pomonis (2012), victimele cutremurelor vrâncene din 1940 și 1977, 15WCEE
5. Agerpres: Fragment de istorie, cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940
6. NOAA NCEI: baza de date a cutremurelor semnificative