Asigurarea facultativă a locuinței

De ce PAD singur acoperă rar valoarea reală a casei

Polița PAD plătește cel mult 100.000 de lei pentru o locuință de tip A și 50.000 de lei pentru tipul B, oricât ar costa refacerea ei. Nu plătește nimic pentru mobilă, electrocasnice sau haine, pentru anexele separate de casă ori pentru cazare cât timp locuința se repară. Și acoperă doar trei riscuri: cutremurul, inundațiile și alunecările de teren. Un incendiu obișnuit, o țeavă spartă sau un furt nu intră în PAD.

Compară suma PAD cu cât ar costa azi să reconstruiești locuința. Dacă refacerea costă mai mult, fără o poliță facultativă diferența o suporți tu.

Potrivit ASF, în septembrie 2026 aproximativ 17% dintre locuințele din România aveau o poliță facultativă. În 2025, asigurătorii au plătit 209 milioane de lei despăgubiri pentru locuințe, iar peste 94% din bani, 197 de milioane, au venit din polițe facultative, după datele ASF prezentate de UNSAR.

Ce adaugă o asigurare facultativă

Fiecare asigurător își scrie propriile condiții. Polițele facultative de locuință includ de obicei o parte din acoperirile de mai jos, unele din oficiu, altele contra cost:

• Restul valorii clădirii, peste suma PAD, pentru cutremur, inundație și alunecare de teren.
• Bunurile din casă: mobilă, electrocasnice, electronice, haine. Obiectele de valoare pot avea o limită separată.
• Alte riscuri: incendiu, explozie, furtună, greutatea zăpezii, căderi de obiecte, avarii la instalații, furt.
• Răspunderea civilă față de vecini, de exemplu când apa din baia ta le strică tavanul.
• Chiria sau cazarea cât timp locuința nu poate fi folosită, la unele polițe.
• Anexele și dotările care nu sunt legate structural de casă, cum sunt magazia sau gardul.

Ce e inclus în oferta ta scrie în documentul de informare despre produs, prezentat mai jos.

Ai nevoie întâi de PAD

Legea 260/2008 nu le permite asigurătorilor să încheie o asigurare facultativă pentru o locuință fără PAD. Asigurătorul verifică polița în baza de date a PAID, iar PAD trebuie să rămână valabil cât timp e valabilă polița facultativă. Pentru cutremur, inundații și alunecări de teren, polița facultativă acoperă doar suma care depășește PAD: la o daună plătește întâi PAD, apoi asigurarea facultativă plătește diferența.

Legea are două excepții. Locuințele din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic nu pot avea PAD până la consolidare, dar pot avea o poliță facultativă. Iar polițele încheiate în coasigurare cu PAID includ și partea obligatorie.

Cât costă PAD și cum afli dacă polița ta e valabilă găsești în ghidul despre asigurarea PAD.

Cum se stabilesc suma asigurată și prețul

Nu există un tarif unic: fiecare asigurător își calculează prețul. Când ceri o ofertă, ți se cer de regulă:

• adresa, pentru că locul contează, inclusiv riscul de cutremur și de inundații (de ce diferă riscul seismic de la o zonă la alta afli în ghidul despre zona seismică Vrancea);
• tipul locuinței, casă sau apartament, suprafața, anul construcției și materialele structurii;
• suma asigurată pentru clădire și, separat, pentru bunuri;
• riscurile pe care le vrei incluse;
• franșiza pe care o alegi.

Suma asigurată

Suma asigurată ar trebui să urmeze valoarea locuinței. După o analiză a pieței, ASF le-a cerut asigurătorilor ca suma asigurată să fie corelată permanent cu valoarea de piață a bunului, pentru că găsise polițe cu sume stabilite fără legătură cu valoarea reală.

Întreabă și ce valoare folosește polița ca să calculeze despăgubirea. Valoarea de nou e cât ar costa azi să refaci locuința sau să cumperi un bun nou la fel. Valoarea reală e valoarea de nou minus uzura. Codul civil spune că despăgubirea se stabilește după starea bunului în momentul daunei și nu poate depăși valoarea bunului, paguba sau suma asigurată.

Subasigurarea

Dacă suma asigurată e mai mică decât valoarea locuinței și polița nu prevede altceva, Codul civil spune că despăgubirea se reduce în aceeași proporție. Un exemplu cu cifre rotunde, doar pentru calcul: o locuință de 400.000 de lei asigurată pentru 200.000, adică pe jumătate, primește 50.000 de lei la o pagubă de 100.000.

Polițele „la prim risc” nu aplică această reducere: plătesc paguba întreagă, până la suma asigurată. PAD funcționează așa.

Franșiza

Franșiza e partea din pagubă pe care o suporți tu. Codul civil permite ca polița să o prevadă. Poate fi o sumă fixă sau un procent, iar o franșiză mai mare înseamnă de obicei o primă mai mică.

Ce citești în poliță înainte să semnezi

Înainte de contract primești documentul de informare privind produsul de asigurare (IPID). Are același format în toată Uniunea Europeană, cu rubrici fixe: „Ce se asigură?”, „Ce nu se asigură?”, „Există restricții de acoperire?”, „Când începe și când încetează acoperirea?”. Citește-l, apoi condițiile complete. Uită-te mai ales la:

• Franșiza pentru cutremur. Unele polițe au o franșiză separată pentru cutremur. Verifică cât este și din ce se calculează: din pagubă, din suma asigurată sau ca sumă fixă.
• Excluderi. Caută ce nu se plătește, de exemplu pagubele din lucrări fără autorizație, cele din lipsa întreținerii sau bunurile nedeclarate. Lista diferă de la un asigurător la altul.
• Limite pe categorii. O poliță poate avea o sumă mare pentru clădire și limite mici pentru bunuri, obiecte de valoare sau chirie.
• Când începe acoperirea. Verifică data de început și dacă există o perioadă de așteptare pentru unele riscuri. La PAD, de exemplu, o poliță nouă începe cel mai devreme în a cincea zi calendaristică de la emitere.
• Cum se evaluează dauna: la valoarea de nou sau la valoarea reală, pe bază de deviz sau de facturi, și în cât timp trebuie să anunți paguba.
• Obligațiile tale. Codul civil te obligă să întreții locuința asigurată în condiții bune, iar polița poate cere și alte măsuri. La PAD, de exemplu, PAID poate respinge o cerere de despăgubire dacă locuința nu a fost întreținută.
• Reînnoirea. Dacă ai polița prin bancă, odată cu un credit, verifică ce acoperă și cum se reînnoiește. ASF a cerut ca reînnoirea să nu se facă automat, doar pe baza mandatului dat băncii.

Cum compari ofertele

1. Pornește de la aceleași date: aceeași sumă asigurată pentru clădire și bunuri, aceleași riscuri, aceeași franșiză. Altfel compari prețuri pentru lucruri diferite.
2. Pune ofertele una lângă alta pe rubricile din IPID: ce se asigură, ce nu, limitele și franșizele, mai ales cea pentru cutremur.
3. Uită-te la preț abia după aceea. O primă mai mică poate veni cu o franșiză mai mare sau cu mai puține riscuri acoperite.
4. Verifică autorizarea. În registrul ASF al entităților din piața asigurărilor vezi dacă asigurătorul și brokerul sau agentul sunt autorizați. Asigurătorii din alte țări ale Spațiului Economic European au o secțiune separată în același registru.
5. Cere oferta finală și cumpără polița pe site-ul asigurătorului sau al brokerului. Dacă vrei să vezi mai multe oferte deodată, compară oferte de asigurare, apoi citește condițiile complete ale celei alese.

Acest ghid oferă informații generale, nu recomandări: nu îți spune ce asigurător sau ce produs să alegi. Pentru situația ta contează condițiile scrise din poliță.

Surse

1. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor, forma consolidată (art. 3 și art. 19)
2. ASF: Norma nr. 38/2023 privind asigurarea obligatorie a locuințelor (excluderi PAD, asigurări facultative peste PAD)
3. Codul civil, art. 2.216-2.218: despăgubirea, franșiza și asigurarea parțială
4. ASF: Recomandări privind asigurările facultative de locuințe
5. ASF: Registrul entităților din piața asigurărilor
6. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1469: documentul de informare privind produsul de asigurare (IPID)
7. Agerpres, 14 aprilie 2026: UNSAR, despăgubirile pentru locuințe în 2025, pe baza datelor ASF
8. Income Magazine, 17 septembrie 2026: Valentin Ionescu (ASF), aproximativ 17% dintre locuințe au o asigurare facultativă
9. DSU, fiipregatit.ro: Cutremur, înainte de eveniment (PAD nu acoperă bunurile și anexele)