Cutremurul din 30 august 1986

Ora, magnitudinea și adâncimea

Cutremurul a lovit la 21:28:37 UTC pe 30 august 1986, după catalogul INFP. România avea atunci ora de vară, cu trei ore înaintea UTC, așa că ceasurile arătau 00:28, pe 31 august. Cataloagele internaționale folosesc data în UTC, de aceea cutremurul e cunoscut drept „cutremurul din 30 august 1986”, deși oamenii l-au simțit după miezul nopții.

INFP îi dă magnitudinea Mw 7,1. Pe scara Gutenberg-Richter a avut 7,0, după o reglementare tehnică din 2004. Alte surse dau valori între 6,9 (baza de date NOAA) și 7,3 (baza de date URBAN-INCERC, după Georgescu și Pomonis). A fost al doilea cutremur vrâncean de peste 7 în mai puțin de zece ani, după cel din 4 martie 1977.

Focarul a fost la aproximativ 131 km adâncime, după catalogul INFP, în nivelul de jos al zonei active de sub Vrancea, la fel ca în 1940. Coordonatele din catalog, 45,52° nord și 26,49° est, cad în zona Munților Buzăului.

Victime și pagube

În România au murit 8 oameni și au fost răniți 317, după datele adunate de Steiner și Mănăstireanu și citate de Georgescu și Pomonis. În București nu a murit nimeni. Cele mai multe victime au venit din căderea tencuielii și a altor elemente nestructurale.

Cea mai afectată zonă a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea a ajuns la gradul VIII și s-a prăbușit o biserică.

În Republica Moldova, atunci parte a URSS, zona Chișinău-Cahul a avut 2 morți, 558 de răniți, circa 55.000 de case avariate și aproximativ 12.500 de oameni rămași fără locuință. O evaluare făcută mai târziu pentru Banca Mondială a numărat 261 de persoane afectate, dintre care 45 internate în spital.

Georgescu și Pomonis leagă numărul relativ mic de victime de adâncimea mare a focarului. Aceeași adâncime a făcut ca undele să se împrăștie pe o arie foarte largă, așa că cutremurul s-a simțit departe de Vrancea.

Aria în care s-a simțit

Ca toate cele patru mari cutremure vrâncene ale secolului XX, și cel din 1986 a trecut granițele: a produs pagube și victime în Republica Moldova și a fost simțit în mai multe țări din sud-estul Europei. Undele cutremurelor din Vrancea ajung mai ușor spre Moldova și spre Câmpia Română decât spre Transilvania, unde Carpații le slăbesc mult. Explicația e în ghidul despre zona seismică Vrancea.

Un cutremur bine înregistrat

Cutremurul din 1977 lăsase prima înregistrare de bună calitate a mișcării terenului, cea de la INCERC București. În 1986, rețelele din România au obținut numeroase înregistrări, iar o reglementare tehnică din 2004 arată că acestea au dat o imagine a mișcării seismice de o precizie imposibil de atins fără instrumente.

Ce a rămas din 1986

Cutremurul din 1986 este ultimul cutremur vrâncean cu magnitudinea de cel puțin 7. De atunci, cele mai puternice au fost dubletul din mai 1990, de Mw 6,9 și 6,4, și cutremurul din 27 octombrie 2004, de Mw 6,0, după catalogul INFP.

Celelalte mari cutremure din istoria României sunt pe pagina cutremure istorice. Cutremurele recente din zonă sunt pe paginile județelor Vrancea și Buzău.

Surse

1. INFP: catalogul ROMPLUS al cutremurelor din România
2. INFP: Despre cutremure, seismicitatea României
3. Georgescu și Pomonis (2012), victimele cutremurelor vrâncene din secolul XX, 15WCEE
4. Reglementările tehnice GT-053-04 și GT-055-04 (2004): înregistrările și magnitudinile cutremurelor din 1977, 1986 și 1990
5. NOAA NCEI: baza de date a cutremurelor semnificative
6. A7TV Focșani: 30 august 1986, ora 00:28